Dimãndarea pãrinteascã

"Dimãndarea pãrinteascã" ('The Will of the Forefathers'), also known as "Pãrinteasca dimãndari" ('The Forefathers' Will'), is an Aromanian poem written in 1888, exhorting parents to teach their children the language, instead of assimilating into other Balkan ethnicities. As a result, it is often used as an anthem by some Aromanians.

Dimãndarea pãrinteascã

English: 'The Will of the Forefathers'
Flag of the Aromanians
Ethnic anthem of Aromanians
Lyrics	Constantin Belimace, 1888
Adopted	1888

History

The anthem was written in 1888 in Bucharest by an Aromanian poet, Constantin Belimace.

Lyrics

Aromanian original

English translation

Pãrinteasca dimãndari Nã sprigiurã cu foc mari Frats di mumã shi di un tatã Noi, Armãnji di eta toatã. Di sum plocili di murmintsã Strigã (Grescu) a noshci bunj pãrintsã: „Blãstem mãri s-aibã ãn casã Cai di limba lui s-alasã Cai s-alasã limba lui: S-lu ardã pira focului Si s-dirinã yiu pri loc S-ãi si frigã limba ãn foc. Nãs ãn vatralj pãrinteascã Pi fumealjã s-nu s-hãrseascã Di fumelãi curunji s-nu bashi Njic ãn leagãn s-nu ãnfashe. Cai fudzi di a lui mumã Shi dit pãrinteascãlj numã: Fugã-i doara Domnului Shi dultseamea somnului!”

The will of the forefathers Commands us with a great flame Children of the same parents We, the Aromanians from time immemorial. From beneath their gravestones Our good parents cry out: "We curse you if you have at home Someone who leaves his language For whoever leaves his language: Let him be burned by flames Let him be destroyed alive where he stands Let his tongue be burned in fire. Before his ancestral hearth Let him not enjoy a family Let him not see a family get married Let him not rock a child's cradle. For whoever leaves his mother And his ancestral name: Let him ever lose God's grace And the sweetness of sleep!"

Romanian version

Istro-Romanian version

Părintească blestemare Poruncește cu foc mare Frați de-o mumă și de-un tată Noi, Aromâni din vremea toată De sub lespezi de morminte Strigă ai noştri buni părinți «Blastem mare să aibă în casă Care de limba lui se lasă. Care își lasă limba lui Arză-l-ar para focului Chinui-s-ar de viu pe locu Frige-i-s-ar limba în focu El în vatră părintească De copii să nu se fericească De familie cununi să nu sărute Prunc în leagăn să nu înfașe Care fuge de a lui mumă Și de parintescul nume Fugi-i-ar dorul Domnului Și dulceața somnului!»

Testamentu lu roditeli Nă comanda cu foc mare, Lu fraț de maie și de țațe, No aromâni din tote vremi. De sup îrpile de grop Vichescu a noștri bur roditeli, Napaste mare s-are-n case Carle limba lui lase.   Carle limba lui lase Se-l arde para focului, Se se vuce viu pre pemint, Se li se arde limba-n foc.   Ie în vatra nascuta De fameie se nu se vesele, De nunț cruna se nu bușne, Fetu în legăr se nu înfașe.   Carle fuge de se maie Și de sev lume, Se li fuge mil'ia lu Domnu Și dulcele jivotu.

External links

• "Pãrinteasca dimãndari" on YouTube